Carpatica ar putea fuziona cu Nextebank

Astfel, Directoratul băncii din Sibiu, controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, a convocat acționarii pentru a aproba termenii și condițiile principale ale ofertei ferme revizuite pe care Nextebank a înaintat-o pe 14 noiembrie pentru fuziunea prin absorbție de către BCC, potrivit datelor din convocatorul transmis luni Bursei de Valori București (BVB).

Totodată, propune împuternicirea conducerii executive pentru a face demersurile necesare implementării fuziunii.

Directoratul mai vrea să poată majora capitalul social al băncii cu maxim 155 milioane lei prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de acționari, „în legătură cu o posibilă acordare de împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conțină caracteristici de convertibilitate în acțiuni”, se mai spune în document.

Acționarii vor decide dacă împuternicesc conducerea băncii să stabiliească termenii și condițiile majorării de capital social în ceea ce privește împrumutul de capital amintit, delegarea urmând fie reînnoită anual pe toată durata oricărui credit de capital cu caracteristici de convertibilitate în acțiuni.

„Am făcut progrese importante în direcția identificării de investitori strategici, urmând ca în scurt timp acționarii băncii să analizeze și să decidă în acest sens”, declara Johan Gabriels, CEO al Băncii Comerciale Carpatica, la sfârșitul lunii octombrie, odată cu anunțarea rezultatelor financiare pe primele nouă luni.

Acționarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instituției de credit.

Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârșitul lunii august, că fondul de investiții JC Flowers, înființat de un fost partener și executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap și Axxess Capital pentru a intra în acționariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituție bancară.

Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces și investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuțiile cu managementul și acționarii Băncii Carpatica.

Gabriels spunea în aprilie că managementul și-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susțină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având și sprijinul acționarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare inițiale.

BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acționar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar și pentru Corneliu Tănase, care acționează concertat cu Carabulea.

Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acționari care acționează concertat la Banca Carpatica, incluzând și noii acționari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanțat o parte din achiziții.

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deținea anterior unor tranzacții 11,2179% din titluri.

Investitorul ar putea achiziționa pachetul deținut de Carabulea.

Carabulea și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestați preventiv pentru fapte de corupție, la finele lunii ianuarie, fiind acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Acționarii al căror exercițiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să țină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competența acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deținut de acționarii în cauză.

Carpatica și-a adâncit pierderea în trimestrul al III-lea, ajungând la 21,75 milioane lei după primele nouă luni, față de un profit de 19,37 milioane lei în perioada similară din 2013, pe fondul constituirii unor provizioane de 54,6 milioane lei, potrivit reglementărilor BNR.

Activele băncii s-au redus cu 19%, la 3,29 miliarde lei, de la 4,06 miliarde lei, în linie cu strategia aprobată de reducere a portofoliului de active financiare și de susținere a dezvoltării activităților bancare de bază.

Veniturile totale au scăzut cu 2%, la 155 milioane lei, diminuarea celor de pe segmentul de clienți IMM fiind parțial compensată de creșterea accelerată înregistrată pe segmentul corporate.

Banca a acordat în primele nouă luni credite noi în valoare de 332 milioane lei clienților cu profil redus de risc, în timp ce a eliminat sau a redus expunerile pe unii clienți din afara segmentului țintă.

Carpatica este listată la Bursa de Valori București, iar ultimul preț de tranzacționare a fost de 0,0815 lei/acțiune, în stagnare față de finalul ședinței precedente. La această cotație, capitalizarea bursieră este de 256,42 milioane de lei (57,95 milioane de euro).

Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital, companie condusă de Horia Manda, a încheiat la sfârșitul lunii aprilie preluarea Nextebank de la banca ungară MKB Bank, în urma obținerii aprobării din partea BNR.

Tranzacția, care a vizat 98% din acțiunile Nextebank, a fost anunțată la începutul acestui an, după semnarea acordului între MKB și EEAF la finele lui 2013, iar valoarea achiziției nu a fost dezvăluită.

Printre investitorii instituționali în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), European Investment Fund (EIF), Black Sea Trade and Development Bank și fondul german DEG, subsidiar băncii de dezvoltare KfW.

Fondul EEAF, constituit în 2010, succede fondului de investiții Balkan Accession Fund și este cel de-al treilea fond de private equity administrat de Axxess Capital.

Axxess Capital este un administrator de investiții prezent de 8 ani în Europa de Sud-Est, care a realizat peste 35 de tranzacții.